Virusuri si Bacterii

Ce stim despre coronavirusuri

Ce stim despre coronavirusuri

Coronavirusurile sunt foarte raspandite in natura, producand la om si animale (pasari, porci, bovine, cai, rozatoare, lilieci, feline, caini) afectiuni ale cailor respiratorii si gastroenterite, unele foarte grave, iar altele usoare sau chiar neexprimate clinic. La om, au o mare afinitate pentru macrofage (fagocit- care distruge bacteriile si corpurile straine din organism), epitelii respiratorii si enterice, producand peste 1/3 din rinofaringite si alte afectiuni respiratorii (mai ales toamna si iarna), gastroenterite si o forma particulara a sindromului respirator acut sever (SARS). Este si un al doilea grup viral, dupa rinovirusuri, responsabil de inducerea rinofaringitelor, racelii comune la om. La sfarsitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV (SARS-CoV-2) in Wuhan- China, care provoaca o pneumonie severa. Bolile oamenilor si animalelor provocate de coronavirusuri sunt numite coronaviroze. Coronavirusurile se transmit direct pe cale respiratorie (prin picaturi) sau fecal/orala. Inca nu exista un tratament antiviral specific sau preventiv (vaccin) in infectiile umane cu coronavirus, tratamentul fiind numai simptomatic.

Ce este un coronavirus?

Coronavirusurile au fost descoperite la inceputul anilor 1930, cand s-a dovedit ca bronsita infectioasa aviara a puilor de gaina a fost cauzata de un virus cunoscut acum sub numele de virusul bronsitei infectioase aviare. Primele coronavirusuri umane au fost descoperite in anii 1960 de catre cercetatorii de la Common Cold Unit din Salisbury- Marea Britanie, care au aratat ca racelile comune pot fi provocate nu numai de rinovirusuri, ci si de coronavirusuri. Acestia au gasit pentru prima data dovezi de coronavirusuri umane (VHC) in probe luate din cavitatea nazala a unor pacienti ce prezentau forme de raceala comuna. Doua coronavirusuri umane sunt responsabile pentru o mare parte a acestori raceli: OC43 si 229E.

Denumirea „coronavirus” este derivata din cuvantul latin „corona” data pentru coroana sau halo. Aceasta se refera la aspectul caracteristic al virusului, care aminteste de o coroana regala sau de corona soarelui. Aceasta morfologie este generata de tipurile de spire virala (S), care sunt peplomeri ce colonizeaza suprafata virusului si determina tropismul gazda. Aceasta morfologie este generata de peplomeri, o proteina care populeaza suprafata virusului.

Printre oameni, infectiile cu coronavirus apar cel mai des in lunile de iarna si primavara devreme. Ei racesc din cauza unui coronavirus, fapt care se poate repeta dupa aproximativ 4 luni. Acest lucru se intampla deoarece anticorpii coronavirus nu dureaza mult timp. De asemenea, anticorpii pentru o tulpina de coronavirus pot fi ineficienti impotriva alteia.

COVID-19

In 2019, Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) au inceput monitorizarea focarului unui nou coronavirus, SARS-CoV-2, care cauzeaza boala respiratorie cunoscuta acum sub denumirea de COVID-19. Autoritatile au identificat pentru prima data virusul in Wuhan, China. De atunci, virusul s-a raspandit din Asia in foarte multe tari, motiv ce a determinat Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) sa declare asta ca o pandemie. La nivel mondial peste 12.698.995 cazuri de persoane au contractat virusul, provocand peste 564.924 de decese (Update 13.07.2020). Primele persoane infectate cu COVID-19 au contactat virusul ca urmare a interactiunii cu piata de animale si cu cea de fructe de mare. Acest fapt a sugerat ca animalele au transmis virusul initial. Cu toate acestea, persoanele cu un diagnostic recent nu au avut legaturi sau astfel de expuneri, ceea ce confirma faptul virusul se transmite de la persoana la persoana.

OMS raporteaza ca cele doua grupuri cu risc mare de a se confrunta cu boli severe din cauza unei infectii SARS-CoV-2, sunt adulti mai in varsta de „peste 60 de ani” si persoane care au probleme de sanatate ce le compromit sistemul imunitar. Conform CDC (Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor, SUA), copiii nu prezinta un risc mai mare de infectare cu COVID-19, decat adultii. Desi in prezent nu exista rapoarte stiintifice publicate despre susceptibilitatea femeilor insarcinate, CDC observa ca: „Femeile insarcinate sufera modificari imunologice si fiziologice care le-ar putea face mai susceptibile la infectii respiratorii virale, inclusiv COVID-19.” De asemenea, CDC recomanda ca sugarii nascuti din mame cu COVID-19, suspectat sau confirmat , sa fie plasati izolat ca „persoana investigata”.

Simptomele COVID-19

Simptomele celor infectati cu COVID-19, variaza de la persoana la persoana. Printre simptomele frecvente se numara:

  • febra
  • insuficienta respiratorie
  • oboseala
  • tuse seaca
  • stranut
  • pierderea potentiala a gustului sau a mirosului

Pana in prezent inca nu s-a descoperit vaccinul impotriva COVID-19. Cu toate acestea, oamenii de stiinta au replicat virusul. Acest lucru ar putea permite depistarea precoce si tratamentul pentru persoanele care au contactat virusul, dar care inca nu prezinta simptome.

Sursa : https://www.medicalnewstoday.com/articles/256521#covid-19